COVID-19 este diagnosticat clinic pe baza de febră, oboseală, mialgii, frisoane și simptome respiratorii, radiografia toracică cu opacitate din „sticlă șlefuită”. În cazurile severe, pacienții dezvoltă dispnee la o săptămână după apariția simptomelor și evoluează rapid spre sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS). Tot in aceasta situatie apar si manifestarile de tip neurologic. Desi simptomele respiratorii sunt bine cunoscute, ramane intrebarea care sunt manifestarile de tip neurologic ale bolii si in ce masura infectia cu SARS-CoV-2 ne poate afecta creierul si in cele din urma si viata?
Cum se dezvolta COVID-19? De ce apare?
Mecanismul patogen de producere a pneumoniei severe este încă discutabil. Cea mai probabilă cauză este o reacție imună excesivă, numită și „furtună de citokine”, dar hipoxia, imobilizarea și coagularea intravasculară contribuie la afectarea vasculară. Acest amestec de substanțe modulatoare este compus din niveluri ridicate de molecule imunomodulatoare responsabile de activarea limfocitelor T-helper (Th1), ducând la un atac anormal al organismului care provoacă insuficiență respiratorie și insuficiență multiplă de organe.
Clinic, SDRA rezultă dintr-o leziune inflamatorie a membranei alveolo-capilare, având ca rezultat o creștere a alveolelor și o acumulare a unui lichid în spațiul aerian, provocând scaderea oxigenului din sange si dificultati de respiratie. S-au găsit dovezi privind infecția directă a celulelor endoteliale la nivel capilar care provoacă inflamație difuză a endoteliului. În consecință, disfuncția endotelială duce la disfuncție vasculară asociată cu tromboză, necroză tisulară și răspuns autoimun.
De ce ataca virusul creierul nostru?
Virusul SARS-CoV-2 patrunde in celule prin legarea la receptorul ACE2. Receptorii ACE2 se găsesc pe suprafața celulelor mucoasei respiratorii, parenchimului pulmonar, endoteliului vascular, rinichilor și intestinului subțire. SARS-CoV-2 se atașează de celula gazdă prin legarea de moleculele din ACE2.
Care este calea de atac?
- Calea exactă prin care coronavirusurile ajung în sistemul nervos central este încă necunoscută. Calea hematogenă sau limfatică pare posibilă.
- O altă cale posibilă este reprezentată de infectarea cu coronavirus a sistemului nervos periferic, terminațiile nervoase periferice. In acest caz, particulele virale ajung la sistemul nervos central printr-o cale sinaptică. Virionii pot să pătrundă în creier chiar si prin nervii olfactivi, urmată de răspândirea rapidă a entităților infecțioase la structurile cerebrale.
- O ultima cale posibilă poate fi prin migrarea leucocitelor infectate, care poate juca rolul unui „cal troian”, trecând prin bariera hemato-encefalică.
Care sunt manifestarile neurologice?
Simptomele pot varia de la manifestări ușoare care nu necesită tratament medical de specialitate până la forme severe de pneumonie – SARS. Cel mai mare risc de infecție clinică severă este prezent la pacienții în vârstă (>65 de ani) și la cei cu patologii subiacente.
COVID-19 tinde să provoace infecții ale tractului respirator inferior și manifestări rare ale tractului respirator superior (dureri în gât, rinoree), exceptie face varianta Omicron care se manifesta mai mult sub forma traditionala numita „guturai”.
Cele mai frecvente simptome neurologice sunt:
- Cefaleea,
- Amețelile,
- Ataxie,
- Boală cerebrovasculară acută
- Convulsii
- Encefalomielita acută.
Pe langa acestea se numara pierderea gustului și a mirosului, tulburări de vedere și nevralgie musculară, indicând astfel afectarea sistemului nervos central și periferic. Aceste manifestări au fost observate la pacienții cu forme clinice severe.
Anosmia (pierderea mirosului) și ageuzia (pierderea gustului) sunt cele mai frecvente tulburări ale sistemului nervos periferic cauzate de SARS-CoV-2. Anosmia debutează brusc, de obicei cu câteva simptome suplimentare, cum ar fi obstrucția nazală sau curgerea secretiilor mucoase din nas.
Astfel, persoanele care sunt asimptomatice, dar au pierderea gustului și a mirosului sunt, implicit, purtători ai SARS-CoV-2, având capacitatea de a răspândi virusul. Majoritatea pacienților își recuperează treptat gustul și mirosul pe măsură ce se recuperează de la infecția cu SARS-CoV-2.
La pacienți vârstnici (>75 ani) care au prezentat forme clinice severe:
- Tromboza sinusului venos cerebral
- Hemoragia cerebrală
- Accidentul vascular cerebral ischemic
Alte studii redau manifestările neurologice precum encefalopatia, disfuncția tractului corticospinal, delirul și agitația. Folosind imagistica prin rezonanță magnetică la un grup mic de pacienți, au fost observate leptomeninge asemănătoare meningitei si accidente vasculare cerebrale ischemice.
Secundar inflamației și stresului oxidativ, poate apărea:
- Atrofie hipocampică și corticală,
- Boală a vaselor mici
- Modificări hipoxico-ischemice.
- Accident Vascular Cerebral
Sistemul nervos autonom (SNA) este, de asemenea, afectat de COVID-19. Hipotensiunea ortostatică și sindromul tahicardiei posturale (POTS) pot sa apara. De asemenea, sunt întâlnite disfuncții sudomotorii, gastrointestinale și pupilomotore.
Evenimentele neurologice au fost întâlnite chiar și după vaccinarea COVID-19, chiar dacă într-un ritm minuscul în comparație cu numărul enorm de pacienți. În ciuda simptomelor comune precum febră, mialgie, oboseală și artralgie, unele dintre aceste manifestări post-vaccinare au fost tromboza sinusurilor venoase cerebrale, paralizia Bell, mielita transversală acută și encefalomielita acută diseminată.
Pentru mai multe informatii despre recuperarea post-COVID-19 acceseaza si :
