O endoscopie digestivă reprezintă o investigație invazivă care permite explorarea tubului digestiv superior (endoscopie digestivă superioară) sau inferior (colonoscopie). Totodată, prin endoscopie digestivă pot fi și tratate unele afecțiuni.
Endoscopia digestivă superioară este utilizată pentru a diagnostica și, uneori, a trata afecțiuni ale esofagului, stomacului și duodenului.
Colonoscopia îi permite medicului să identifice un eventual cancer de colon sau celule precanceroase în regiunea colonului și rectului.
Ce este endoscopia
„Endoscopia se efectuează cu scopul de a vizualiza și, eventual, biopsia diverse leziuni ale tubului digestiv: polipi, ulcere, tumori etc. De asemenea, scopul poate fi terapeutic atunci când se fac o serie de proceduri pentru a trata leziunile diagnosticate anterior: rezecție de polipi, tratamentul hemoragiilor digestive etc.“ – Dr. Radu Fabiana Elena, medic specialist medicină internă în cadrul clinicii LEM Medical.
Endoscopia digestivă este o investigație necesară atunci când simptomele pacientului și tabloul paraclinic impun explorarea amănunțită a tubului digestiv.
Când este necesară o endoscopie digestivă
Medicul poate recomanda o endoscopie digestivă în următoarele situații:
- Pacientul prezintă anumite simptome care trebuie investigate: endoscopia poate ajuta medicul să determine ce cauzează unele semne și simptome digestive, cum ar fi: greață, vărsături, dureri abdominale, dificultăți la înghițire și sângerare gastrointestinală;
- Pentru a stabili un diagnostic: medicul poate utiliza endoscopia digestivă pentru a colecta probe de țesut (biopsie) în scopul de a diagnostica afecțiuni, cum ar fi: anemie, sângerări, inflamații, diaree sau cancere ale sistemului digestiv;
- Ca metodă de tratament: specialistul poate insera instrumente speciale prin endoscop pentru a trata problemele de la nivelul sistemului digestiv. De exemplu, se poate cauteriza un vas pentru a opri sângerarea, se poate lărgi un esofag îngust, se poate exciza un polip și se poate îndepărta un corp străin.
Endoscopia este uneori asociată cu alte proceduri, cum ar fi ecografia. O sondă cu ultrasunete poate fi atașată la endoscop pentru a crea imagini specializate ale peretelui esofagului sau ale stomacului. Ecografia endoscopică poate ajuta, de asemenea, medicul să obțină imagini ale organelor greu accesibile, cum ar fi pancreasul. Endoscoapele mai noi obțin imagini video de calitate înaltă.
Multe endoscoape îi permit specialistului să utilizeze tehnologia numită endoscopie cu magnificație în bandă îngustă, care utilizează lumină specială pentru a ajuta la detectarea mai precisă a afecțiunilor precanceroase, cum ar fi esofagul Barrett.
Cât durează endoscopia
„Endoscopia digestivă superioară este o procedură de scurtă durată, aproximativ 5-10 minute. Totuși, se poate prelungi dacă pacientul necesită efectuarea unei biopsii cu scop diagnostic sau a unei intervenții terapeutice.” – Dr. Radu Fabiana Elena, medic specialist medicină internă.
Colonoscopia este, potrivit medicului, o procedură endoscopică cu durata ceva mai lungă decât endoscopia digestivă superioară. În medie, durează aproximativ 30-40 de minute, putând să se prelungească până la o oră.
Cum se face endoscopia și ce pregătire necesită
Endoscopia digestivă superioară se realizează cu un aparat optic (endoscop) care se introduce în tractul digestiv pe cale bucală. Este manevrat pentru a ajunge în porţiunea cea mai apropiată de intestinul subţire (duoden), apoi este retras, efectuându-se în acest timp o vizualizare atentă a întregii traiectorii.
„Endoscopia digestivă superioară se efectuează după un repaus digestiv de cel puțin 4 ore. Colonoscopia, pe de altă parte, necesită o pregătire specială care constă în ingerarea de substanțe laxative cu scopul de a goli întreg tubul digestiv inferior pentru o bună vizualizare a mucoasei colonice și a ileonului terminal.“ – Dr. Radu Fabiana Elena, medic specialist medicină internă.
Medicul precizează că o endoscopie digestivă superioară este precedată de administrarea unui spray anestezic la nivelul faringelui. Nu este o procedură dureroasă, dar pacientul se confruntă cu senzația de vomă la introducerea endoscopului, iar spray-ul anestezic o poate inhiba.
Colonoscopia poate fi dureroasă deoarece, pentru buna vizualizare a tractului digestiv inferior, se insuflă aer în timpul procedurii. Dar și aceasta se poate efectua cu anestezie parțială sau totală, așa încât să poată fi mai ușor tolerată de pacient.
După procedură, indiferent că este vorba despre o endoscopie digestivă superioară sau inferioară, este posibil să experimentezi unele semne și simptome ușor inconfortabile, cum ar fi:
- balonare și gaze,
- crampe,
- durere de gât.
Aceste neplăceri se vor atenua și dispar cu timpul. În caz contrar, e indicat să contactezi medicul.
Endoscopie digestivă superioară, risc de aspirație
„Endoscopia digestivă superioară presupune, în mod particular, un risc de aspirație (n.r. – pătrundere în căile aeriene a eventualelor resturi alimentare). Restul complicațiilor posibile sunt comune pentru ambele proceduri endoscopice: perforație, sângerare, complicații cardiovasculare, cum ar fi salturi hipertensive, crize anginoase, tulburări de ritm sau alergii la substanțele anestezice.“ – Dr. Radu Fabiana Elena, medic specialist medicină internă.
Complicațiile rare includ:
- Sângerare. Riscul de apariție a complicațiilor hemoragice după o endoscopie este crescut dacă procedura implică biopsie sau tratarea unei probleme a sistemului digestiv. În cazuri rare, o astfel de sângerare poate necesita o transfuzie de sânge.
- Infecţie. Cele mai multe endoscopii constau în examinare și biopsiere, iar riscul de infecție este scăzut. Riscul de infecție crește atunci când sunt efectuate proceduri suplimentare ca parte a endoscopiei. Majoritatea infecțiilor sunt minore și pot fi tratate cu antibiotice. Medicul poate administra antibiotice preventiv, înainte de procedură, dacă ai un risc mai mare de infecție.
- Ruptura tractului gastrointestinal. O ruptură la nivelul esofagului sau în altă parte a tractului digestiv superior poate necesita spitalizare și, uneori, o intervenție chirurgicală pentru a o repara. Riscul apariției acestei complicații este foarte scăzut – apare în aproximativ 1 din 2.500 până la 11.000 de endoscopii superioare diagnostice. Riscul crește dacă sunt efectuate proceduri suplimentare, cum ar fi dilatarea pentru lărgirea esofagului.
Poți reduce riscul de complicații urmând cu atenție instrucțiunile medicului în ceea ce privește pregătirea pentru o endoscopie. De aceea sunt atât de importante postul alimentar și întreruperea anumitor tratamente.
Semne și simptome care ar putea indica o complicație
Manifestările de urmărit după endoscopie includ:
- febră,
- dureri în piept,
- dificultăți de respirație,
- scaun cu sânge, negru sau foarte închis la culoare,
- dificultate la înghițire,
- dureri abdominale severe sau persistente,
- vărsături, mai ales dacă vărsăturile conțin sânge sau arată ca zațul de cafea.
Sună imediat la Urgențe (112) dacă ai oricare dintre aceste semne sau simptome.
Rezultatele endoscopiei
Momentul în care sunt gata rezultatele endoscopiei depinde de situația fiecărui pacient în parte. Dacă, de exemplu, medicul a efectuat endoscopia pentru a diagnostica un ulcer, poți afla rezultatele imediat după procedură. Dacă a recoltat o probă de țesut (biopsie), va trebui să aștepți câteva zile sau chiar săptămâni pentru a primi rezultatele de la laboratorul de testare.
Articol publicat pe Smartliving.ro
Credit foto: Shutterstock
